George Bacovia, “Rar” (Slowly)

In Romania, you say "rain," you say "Bacovia" (and sometimes, but less so, Minulescu).

George Bacovia Rar Singur, singur, singur, Într-un han, departe - Doarme și hangiul, Străzile-s deșarte, Singur, singur, singur… Plouă, plouă, plouă, Vreme de beție - Și s-asculți pustiul, Ce melancolie! Plouă, plouă, plouă… Nimeni, nimeni, nimeni, Cu atât mai bine - Și de-atâta vreme Nu știe de mine Nimeni, nimeni, nimeni… Tremur, tremur, tremur… Orice ironie Vă ramâne vouă - Noaptea e târzie, Tremur, tremur, tremur… Veșnic, veșnic, veșnic, Rătăciri de-acuma N-or să mă mai cheme - Peste vise bruma, Veșnic, veșnic, veșnic… Singur, singur, singur, Vreme de beție - I-auzi cum mai plouă, Ce melancolie! Singur, singur, singur…

Geoge Bacovia Slowly Lonely, lonely, lonely, In a distant suite— Innkeeper’s asleep, Empty are the streets, Lonely, lonely, lonely… Raining, raining, raining, Time to get real drunk— And listen to the void, –Melancholy funk, Raining, raining, raining… No one, no one, no one, And I don’t give a damn— For a long time, no one Has known where I am No one, no one, no one… I tremble, tremble, tremble… Irony—my fate I leave up to you— And the night is late, I tremble, tremble, tremble… Always, always, always, Wandering, it seems Won’t do anymore— Frost over my dreams, Always, always, always… Lonely, lonely, lonely, Time to get real drunk— Hark the falling rain, Melancholy funk! Lonely, lonely, lonely…

The video below–another Nicu Alifantis adaptation of a classic–perfectly captures the mood.